Devenind cine sunt

La începutul anului, când mi-am făcut Vision Board-ul pe anul acesta, mi-am lipit pe el o fotografie cu logo-ul celor de la Hai să ne citim. Pentru data de 8 iulie s-au aliniat astrele astfel încât să pot să merg la această întâlnire. Și am zis să nu o ratez cu nu știu când mă mai întâlnesc cu o asemenea ocazie, vorba aceea, Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă.

Pentru cine nu știe, la Hai să ne citim, la fel ca și la Fabrica de poezie, se adună oameni ca să citească poeziile scrise de ei. De data aceasta, întâlnirea s-a ținut în Random House de pe Vasile Lascăr nr.69.

Ceea ce mi-a plăcut este că la putere a fost versul alb sau cum îmi place mie să-i zic vers liber / poezie fără reguli. De fapt, asta îmi place la versul liber, că nu există nici o regulă; poate singura regulă este transpunerea sentimentelor care nu mai încap în noi în cuvinte… și apoi să le dăm o voce.

Marius Ionescu m-a făcut curioasă să caut poezii și ceva informații despre poetul Leonid Dimov, Sara a vorbit despre traumele din copilărie, mai exact despre acel „Taci !” pe care l-am auzit de mult prea multe ori. S-au mai abordat teme precum moartea de Avram Alexandru și de mine. Ema a vorbit despre fumat și zmeură, iar Emilia despre munte. Au fost și teme mai actuale precum poveștile din metrou – Marius Neagu și despre apa caldă din sectorul 4.

A fost o oscilație între poeme scurte și lungi, între cele în limba română și cele în limba engleză. La sfârșit au fost și bis-uri, adică după toți cei care au avut de citit ceea ce au vrut să citească, au mai citit cei care mai citiseră.

Viku Zenescu a avut creat moment aparte fiindcă poezia lui e hip-hop. E o adevărată plăcere când urcă pe scenă. Ultimul lui volum se intitulează „Dulceață de trandafiri” și se cumpără…chiar de la el.

Daria a avut una dintre cele mai dezinvolte prezențe, atunci când s-a așezat pe podea și și-a citit poemele. Mi-a amintit de mine și de familiaritatea și de firescul pe care îl simt ca de stau pe podea.

Andrei a citit pentru prima dată o poezie despre roți și gropi punând un zâmbet pe chipul tuturor.

Chitara din fotografii a fost un element aparte în acea seară. Fie că a fost mânuită de Marius Ionescu, fie că a fost parte dintr-o piesă realizată în 3 oameni: Marius Neagu, Leonida Ivel și Nicolae aceasta a făcut ca momentele să fie de neuitat și a pus pauză trecerii timpului. A creat clipe de atemporalitate. Ascultând-o, parcă nici nu mai contează ce bei, important este să fie lichid (apă, vin, bere, limonadă, etc) pentru că se creează o rezonanță între atomii din apă și muzica ieșită din chitară; iar acea rezonanță are puterea de a opri timpul.

Hai să ne citim organizează un open mic în aer liber, sâmbăta aceasta, în Parcul Drumul Taberei (Moghioroș), la ora 7:00 seara (am scris bolduit că au mai fost oameni care au intrebat dacă seara sau dimineața). Așa că dacă vreți poezie în aer liber o găsiți acolo.

Ține minte: Iubește-te! Ești perfect/ă așa cum ești !