Devenind cine sunt

Câteodată poezia se cuibărește în mine
Ca un pui de urs polar în hibernare.
Alteori își scoate capul când spăl vasele
Sau când mă uit pe un geam de STB agale.

Câteodată poezia tace
Când demonii hibernează sau dorm.
Alteori încolțește din noroi
Sau e unghia care scarpină o bubă cu puroi.

Câteodată e un pansament
De pus lângă o rugăciune, lângă o icoană.
Alteori e singurul armament 
Pe care-l posed când mă-ndeamnă
Să tac și să scriu dintr-o singură rană.

Câteodată-i o șoaptă de înger căzut,
Pierdut printre oameni (crezând că e murdat și urât).
Blestemat e ca la fiece-nceput
Să știe că repetă aceeași poveste.
Alți actori, același chip care Este.

31 iulie 2026


Poezia a plecat de la întrebarea de pe pagina de Facebool a Fabricii de Poezie ”Ce reprezintă poezia pentru tine?” 


Ține minte : Iubește-te ! Ești perfect/ă așa cum ești !