Devenind cine sunt

Îmi ridic privirea de la foaia
Pe care visez
Cu penița umplută cu gânduri.

Îmi ridic privirea de la foaia
Care se află
Pe masa fără suflare,
Din camera care nu știe
Că nu adăpostește doar un trup
Ci și lumi contradictorii
Care curg
Dintr-un univers paralel într-altul.

Îmi ridic privirea de la foaia
Pe care am scris
Ca un refugiu
De la alte refugii
În care mintea mea cu ADHD
Se pierde.

Îmi ridic privirea de la foaia
Care adăpostește atâția sori
Atâtea luni, dragoni,
Unicorni,
Diavoli,
Timpi
Ca să observ cum singurul soare din această lume
Ne zâmbește
Sau se ascunde după un nor
După cum i-a fost cafeaua.

Ține minte : Iubește-te! Ești perfect/ ă așa cum ești !