
Titlul „Povestea ta a început demult” este deja luat. Mark Wolynn l-a folosit pentru a vorbi despre traumele familiale moștenite. Așa că a trebuit să găsesc un alt titlu care să vorbească despre aproximativ același lucru: secrete din familie care ajung să urle noaptea în noi. Dar hai să începem de undeva.
Ar suna clișeic să încep cu celebrele cuvinte ”Știați că….?”. Așa că o să încep prin a spune că Institutul de Cercetare Springtide a publicat în 2021 un raport în care spunea că practicile de divinație sunt cele mai populare în rândul tinerilor care se identifică drept ortodocși ruși sau greci (78,1%), mormoni (69,4%) sau evrei (62,1%). Ateii au avut cel mai scăzut interes pentru practicile metafizice adiacente la 34,4%, urmați îndeaproape de cei care se identificau cu nicio credință anume. Atunci când vine vorba de cei care dau zilnic sau săptămânal în cărțile de tarot tinerii ortodocși se situează în continuare pe primul loc la 38,8%, urmați îndeaproape de cei care se identifică ca musulmani (34,6%) sau mormoni (37,7%).
În Austria, numai 8.8 % din cetățeni sunt ortodocși, conform unui articol de pe Wikipedia legat de țările ortodoxe din Europa de Est.
Luând în calcul aceste două aspecte prezentate mai devreme, legate de citirile în Tarot, de ortodoxia din Austria, la care adaug că sunt fizician medical, dar citesc și în cărțile de Tarot, voi începe povestea a cărui titlu fabulos tronează mai sus.
Eram la un curs pentru fizicieni în Viena. Și, la un moment dat, în timpul mesei de prânz, se aproprie de mine una din fizicienele mai tinere. Scoate din geantă două căști și îmi spune în engleză:” Hello! I am Emilia. I want to put this headset with translator.”(Bună numele meu este Emilia. Vreau să îți pui în ureche această cască cu traducător).


Emilia mi-a povestit prima dată că ceea ce îmi dăduse ea sunt niște căști cu traducător Vasco Translator E1 și că pot realiza o traducere instant a ceea ce se vorbește. Cu aceste aparat de tradus pot înțelege 51 de limbi, iar germana era una dintre ele. A stat în cumpănă dacă să aducă aceste căști cu traducător sau un traducator instant Vasco Translator V4. A ales până la urmă căștile deoarece i s-au părut mai simplu de mânuit, asigurând o utilizare igienică, fiind ușor de setat, netrebuind să le mânuiască în timpul conversației – doar trebuie să vorbescă și trebuie doar să seteze înainte de conversație limbile participanților la discuție în aplicația de pe telefon. Aplicația se poate descărca de pe Google Play sau din App Store în funcție de sistemul de operare al telefonului.

A început să-mi spună că ales acest mijloc de comunicare care permite o traducere instant fiindcă ceea ce are să-mi povestească este foarte personal și are nevoie să explice în germană, limba ei, iar eu am nevoie să aud în română, limba mea, ca înțelegerea celor comunicate să fie cât mai acurată, iar înțelesurile să nu se piardă.
Apoi, cu o voce mai scăzută, ca și când nu ar fi vrut să o mai audă nimeni mi-a zis:” Am aflat că tu citești în cărțile de Tarot și am nevoie de ajutorul tău. Știu că noi vesticii nu credem în lucruri din astea, că undeva trebuie să existe o explicație logică, dar eu am ajuns la capătul puterilor. În apartamentul în care eu locuiesc am din când în când o problemă majoră cu apa: fie se sparge o țeavă de retur din parchet, fie am o lovitură de berbec când dorm și am inundație de 2-3 cm în toată casa, fie sunt probleme zilnice cu apa – e murdară, ba e multă, ba e puțină, ba are presiune, ba nu are. Și toți din complexul în care locuiesc au aceste mici probleme cu apa. Am început să mă documentez pe internet și am găsit că ar putea fi o Kikimora. M-am gândit că cei care au construit complexul au adus-o ca să se răzbune pe viitorii locatari sau că cel a vândut pământul a trimis-o fiindcă în adâncul lui nu ar fi vrut să îl vândă sau poate a fost constrâns să o facă.”
Am observat că după fiecare propoziție făcea pauză astfel încât translatorul vocal din ureche să își poată face treaba, iar eu să aud în română ceea ce îmi zicea. Deși am vrut să o întrerup de câteva ori, mi-a făcut semn că ar fi bine să nu o fac – o dată fiindcă ar fi stricat ceea ce translatorul instantaneu făcea, iar a doua oară fiindcă aș fi distrus starea în care ea intrase ca să-mi povestească ceva așa de intim.
”Mă liniștisem oarecum în sinea mea”, a continuat ea, ”Era o creatură veche pe care nu aveam cum să o izgonesc pentru că pur și simplu nu ai ce să faci astfel încât o Kikimora să plece dintr-un loc. Așa că începusem să mă gândesc la moduri prin care aș putea să o îmblânzesc sau să ajungem la un conses – poate prin ofrande.”

Din când în când se uita la mine să vadă dacă nu cumva râd de ea sau dacă nu o cred nebună. În ziua de astăzi, mai ales în Vest, oamenii nu prea mai cred în creaturi magice, în religiile pământului. Conform unui studiu de pe pagina phis.org una din explicațiile pentru care ei tind să nu credă în așa ceva este pentru că modelele lor de educație formală și informală pun accentul pe știință și tehnologie, evidențiind raționalul în detrimentul magicului.
Când s-a liniștit și a ajuns la concluzia că poate avea încredere în mine a continuat: ”Ceea ce m-a speriat într-adevăr a fost faptul că într-o seară, pe la 02:00 noaptea am început să văd creaturi parcă desprinse din filmele de groază: monștrii cu mii de dinți, creaturi diforme care se înghesuie să vină la mine. Iar bomboanele de pe colivă, cum spuneți voi, românii, au fost următoarele: la un moment dat văd o siluetă neagră care se târăște undeva și cu o voce parcă desprinsă dintr-un film de groază începe să strige: ”Mamă, de ce m-ai blestemat ?”. Apoi dispare. Deschid ochii; de afară venea lumina de la stâlpii din stradă. Iubitul meu dormea liniștit lângă mine. Închid din nou ochii. Și deodată se face frig de ziceai că-s geamurile deschise iarna și începe să se audă un zgomot ca de clopoțel și un susur de apă. Disperată deschid ochii, dar ele nu dispar. Frigul continuă să existe. Mă uit în jur: geamul închis, ușile închise – nu avea de unde să fie nici măcar curent. Iar clipocitul apei împreună cu clinchetul de clopoței au continuat să răsune. La o vreme s-au potolit singure, apoi m-am dus la baie și am adormit.”

”Am început să fac cercetări pe această temă și am ajuns la concluzia că am nevoie ca cineva să îmi dea în cărțile de Tarot și să mă îndrume mai departe. Iar soarta mi te-a scos în cale fiindcă am aflat că tu citești în Tarot.”
”O să te ajut. Am cărțile la mine. Dar să știi că tu ai pe cineva care te bântuie. Din ce povestești, acolo, la tine, e mai mult decât o Kikimora.”, i-am răspuns și am scos pachetul de cărți din geantă. ”Acum aș vrea să formulezi niște întrebări cât mai clare și cât mai precise pe care să le adresez cărților”
”Mmmm Stai să mă gândesc puțin… Am găsit. Luând în considerare ce mi-ai spus mai adineauri aș vrea să le întreb ‘Ce vrea acel suflet care mă bântuie’ ?’”
Am început să amestec cărțile și la început a picat ”Asul de spade inversat”. Am cerut apoi mai multe lămuriri și mi-au mai picat încă trei cărți – Lumea inversată, 3 de cupe și 8 de cupe.

Am rămas ceva vreme uitându-mă la cărți și conectându-mi subconștientul cu mesajul pe care ele voiau să îl transmită. Apoi am zis câteva cuvinte pe care translatorul instantaneu din ureche nu le-a tradus Emiliei. Aceasta a știut care este problema și mi-a zis :”Shake the headset to restart it. It only stays active for 2 minutes, after which it goes into sleep mode, and to restart it you have to shake it a little.”(Mișcă casca ca să se reporneasca. Ea rămâne activă numai 2 minute, după care intra în modul de repaus, iar pentru a fi repornită trebuie mișcată puțin.) Wow, nu crezusem că timpul zburase așa de repede atunci când mă conectasem la cărți. Mereu am impresia că îmi ia puțin timp să le înțeleg mesajele.
”Sufletul acela bântuit vrea să se facă dreptate din partea viilor. Vrea o cruce, vrea să fie amintit – asta înseamnă că vrea o cruce. Cineva din familie a omis voit să vorbească despre el și astfel amintirea lui a fost pierdută. Își vrea locul în arborele genealogic. Toate acestea sunt interpretările pentru Asul de Spade răsturnat. Celelalte 3 cărți spun cam așa: Roata nu poate fi ciclică – ciclul nu se poate încheia, familia nu poate sărbători, autenticitatea o vei regăsi, neacceptarea va dispărea atunci când cel plecat departe se va întoarce. Prin plecat vreau să spun uitat, care a părăsit mult prea devreme această lume înainte să apuce să facă ceva. Poate să fie vorba și despre un blestem, așa cum ai auzit creatura aceea urlând. Poate la un moment dat, fie prin blestem , fie prin moarte, fie prin amândouă s-a dat startul la ceva care trebuie încheiat.” Faptul că făceam pauze dese pentru ca traducerea instant să aibă loc a făcut ca informațiile pe care i le-am dat să se așeze în sufletul și în mintea ei.
A păstrat liniștea și am văzut cum pe chipul ei începe să se vadă o urmă de lumină. În acel moment, prin unul din geamuri a intrat o rază de lumină care ne-a învăluit pe amândouă. A spus: ”Mulțumesc. Ceea ce mi-ai spus a legat anumite evenimente din viața mea care păreau bucăți de puzzle ce niciodată nu păreau să se potrivească. O să îmi întreb rudele mai în vârstă dacă a existat cineva blestemat, dacă este cineva uitat. Să-mi lași adresa ta de email ca să comunicăm. Muțumesc.”

Am simțit că m-am apropiat de Emilia – îmi era dragă. Numele ei îmi păruse foarte familiar fiindcă am o mătușă pe nume Emilia, iar pe unchiul meu l-a chemat Emil, dar după o căutare pe site-ul de statistică din Austria (https://www.statistik.at) am aflat că Emilia este numele cel mai frecvent dat fetițelor în anul 2023.
Cursul s-a terminat și am ajuns acasă. Au trecut vreo 3 luni, când, într-o dimineață, îmi deschid căsuța poștală electronică și găsesc un email de la Emilia. Îl deschid și citesc: ”Please send me the adress where you live in order to give you a thank you present.” În mod normal nu îmi dau adresa de acasă așa ușor, dar în acest caz nu am simțit nici un pericol. I-am răspuns la e-mail, scriindu-i adresa și întrebând-o dacă a aflat ceva legat de problema ei.

Peste încă o săptămână am primit prin curier un colet. Era destul de micuț. Oare ce putea fi ? Am desfăcut cutia și am observat că în interiorul ei se mai afla o cutie, dar și un bilețel care….era scris în română. Pe el scria : ”Îți mulțumesc din suflet pentru ajutor. Ceea ce vei găsi în cutie vreau să iei peste tot pe unde te duci. Te va ajuta să înțelegi mai ușor alte limbi străine, să îți traduci fotografii, afișe și meniuri scrise în alte limbi. Și poate vei mai ajuta și alte persoane ca mine. Pentru mai multe deschide o dată și cutia a doua și citește mail-ul meu cu ajutorul traducătorului instant.” Am deschis și ce-a de-a doua cutie în care se afla un traducător instant Vasco Translator V4. Pe lângă el, în pachet mai erau incluse: un încărcător, un cablu USB type-C și un ghid de utilizare rapidă. În ghid era specificat că pe site găsesc și manual de utilizare în engleză, spaniolă și multe alte limbi străine. În interiorul traducătorului instant se afla și o cartelă SIM încorporată (pe asta am aflat-o de pe site).

Am citit manualul și l-am setat să-mi poată traduce un text din limba germană, după care am deschis email-ul și am citit cu ajutorul Vasco Translator V4 ceea ce Emilia îmi scrisese în germană în e-mail:
Mă bucur că darul meu a ajuns la tine cu bine. Te îmbrățișez cu drag. Am vrut să îți fac acest cadou întrucât față de căștile mele Vasco Translator E1, acest traducator vocal are capacitatea de a traduce vocal din 82 de limbi străine față de 51 de limbi străine. În plus poate face traducere foto din 112 limbi străine (știi tu, pentru meniuri, afișe de concerte, flayer-e primite pe stradă), poate traduce din 108 limbi străine pentru texte (cursuri, cărți de prin librării, bilețele trimise pe la cursuri – aici pune un emoticon cu un zâmbet ștrengar) și ca bonus are o aplicație de învățare a unei limbi străine – poți alege să înveți din 28 de limbi străine – așa am reușit să îți scriu bilețelul din primul pachet. În felul acesta vei putea să călătorești fără griji și să mai ajuți și pe alții cu darul tău de a citi în cărțile de Tarot.

Cât despre ceea ce mi-ai dat în cărți am vorbit cu o mătușă mai în vârstă, precum și cu bunica mea din partea mamei și am aflat două lucruri interesante: una din surorile mai mici ale bunicii a fost lăsate să moară de foame când era un bebeluș de câteva zile doar ca străbunica să nu se facă de rușine că are încă un copil la o vârstă înaintată și într-adevăr o soră de-a străbunicii a fost blestemată de mama sa. A murit la nașterea singurului ei copil care nu a supraviețuit nici el. Fusese blestemată fiindcă se încurcase cu un băiat care nu fusese agreat de familie. Iar atât sora, cât și copilul ei au fost înmormântați într-un loc ascuns, lângă un izvor și nu s-a mai vorbit niciodată de ei ca să nu se afle de rușinea de a avea un copil din flori, de neascultarea propriului copil și de blestemul dat de mamă. După ce am aflat de toate acestea am fost la o biserică și le-am aprins o lumânare pe care am pus-o pe dunga care desparte ”vii” de ”morți” pentru că nu cred că au trecut niciodată dincolo, așa cum nu au apucat niciodată să trăiască cu adevărat aici. Le-am vorbit în gândul meu, cu cuvinte simple și rugându-mă Creatorului pentru liniștea lor. Apoi am simțit să merg într-o pădure despădurită și să plantez trei copaci: un brad, un nuc și un alun și să le dau câte un nume celor trei. Bineînțeles că sora străbunicii avea unul, dar s-a pierdut în negura cuvintelor nespuse. Copacii i-am pus pentru crucile care lipsesc de la mormintele lor. Și, atunci când îmi aduc aminte îi menționez cu numele alese în rugăciunile mele. Deasemenea mi-am promis să îi menționez în poveștile despre familia mea, fără să îi judec pe cei pe care îi consider vinovați întrucât au acționat conform credințelor și obiceiurilor în care au crescut, cu care au avut le luptat și împotriva cărora le-a fost greu să lupte. Vreau să și adopt un copil la un moment dat cumva ca să dau o speranță cuiva care nu a fost dorit de familie și care are nevoie de un loc în istorie, într-o istorie.
De când am făcut toate acestea parcă totul s-a schimbat: nu mai am umiditate în apartament, nu mai sunt probleme cu apa, nu mai văd creaturi negre în noapte atunci când închid ochii. Parcă familia s-a ”întregit” și îi simt pe toți trei susținându-mă în tot ceea ce fac. Și nu știu cum, dar am primit o propunere de job mai bun, precum și o ofertă de a colabora pentru scrierea unui articol.
Mulțumesc. Te îmbrățișez și de abia aștept să ne mai revedem la un nou curs. Să-mi scrii și tu.
Cu drag,
Emilia
P.S. Vezi că pentru Vasco Translator V4 nu-ți trebuie internet – îl ai gratuit, pe viață. Și dacă vreodată vrei să îți iei căști Vasco Translator E1, să știi că se pot conecta și la acest aparat de tradus.
Am rămas cu ochii pironiți pe ecran și cu lacrimile curgându-mi pe obraji. Câtă istorie stă scrisă în oasele noastre ! Chiar dacă noi nu o știm, corpul nostru o știe. Și ea trebuie să se facă auzită pentru a nu crea blocaje, pentru a nu apărea sub formă de susur de apă și creaturi întunecate. Așa cum avem nevoie să auzim vocea strămoșilor, așa avem nevoie să auzim și ceea ce ne împărtășesc cei din jurul nostru pentru a putea cere indicații, ajutor și ca în cazul meu, pentru a ajuta. Iar Vasco Translator V4 are unele atu-uri: este rezistent la apă, praf și la șocuri, poate fi folosit pe post de powerbank, încărcându-ți telefonul la nevoie, oferă cea mai tare și mai clară pronunție datorită unui difuzor puternic cu un volum de până la 99 dB, are o baterie ce rezistă 180 ore în modul stand-by sau 4-5 zile de funcționare normală și traducerile oferite sunt de cea mai înaltă calitate deoarece la fiecare traducere se folosesc 10 motoare de traducere diferite care oferă cea mai bună și mai precisă traducere. De acum încolo o să-l iau cu mine în călătoriile mele și o să am mai mult curaj să povestesc despre cărțile de Tarot.
Această întâmplare care m-a apropiat de un om fantastic a fost împărtășită cu drag pentru competiția Spring SuperBlog 2025. Fără Vasco Translator aș fi rămas aceeași personă timidă, Emilia nu și-ar fi rezolvat problema de neam și de apartament, iar între amândouă nu s-ar fi legat o prietenie frumoasă.
Ține minte: Iubește-te ! Ești perfect/ă așa cum ești !
Lasă un comentariu