Devenind cine sunt

Uneori străinătatea nu este atunci când te duci tu în altă țară, ci când în țara ta nu te poți înțelege cu cel de lângă tine și mai ales, nu-l poți ajuta pe deplin. Așa că astăzi aleg să vorbesc de străinătatea pe care o văd pacienții străini în România și despre modul în care în laboratorul nostru am reușit ca pentru câteva ore să facem din România acasă pentru ei.

Uneori salvarea apare din senin…

Parcă mai ieri a venit la noi un pacient să se programeze la scintigrafie osoasă. Era din Ucraina. La programare ne-am descurcat cum am putut: cu google translate, cu scris pe foaie, cu dat din mâini. A urmat un schimb de sms-uri în care am folosit limba engleză ca mijlocitor ca să lămurim ceva neclarități legate de acte. La noi pe secție nu multă lume știe engleză, așa că mă băgasem eu să fac pe intermediarul în discuția cu pacienta. Norocul nostru a fost cu un rezident din Republica Moldova care știa rusa. Pacientul a părut prima dată surprins, după care a fost bucuros că nu mai trebuia să se folosească de engleză. Investigația a decurs de minune fiindcă a înțeles mai bine ceea ce a avut de făcut, dar a putut da și informații valoroase care au fost incluse în anamneza dânsului.

…alteori salvarea ți-o creezi singur

După faza cu pacientul din Ucraina am început să ne gândim mai bine la faptul că avem pacienți străini. Poate pentru unii este comod și simplu să folosească limba engleză, dar pentru alții poate fi extrem de dificil, mai ales dacă ei știu o altă limbă străină ca franceza sau germana sau pur și simplu nu știu nici una. Iar în ziua de azi, când totul este în mișcare și la modul plăcut (adică putem călători oriunde pentru muncă, studii sau distracție) și la modul neplăcut (apar războaie din senin și ești nevoit să lași totul în urmă refugiindu-te unde găsești), ai nevoie de un aparat de tradus care să te ajute să te descurci.

Am vorbit cu managerul spitalului și a fost aprobată cumpărarea unor căști cu traducător Vasco Translator E1. Aceste căști cu traducător sunt ideale pentru secția noastră întrucât setul conține două căști pentru urechea dreaptă. Unul pentru pacient și o alta pentru medic sau pentru persoana care oferă alte informații. În felul acesta fiecare se exprimă în limba sa, iar celălalt înțelege toate nuanțele pe care interlocutorul a vrut să le explice.

Alegerea nu a fost ușoară fiindcă am avut de ales între un traducator instant Vasco Translator V4 și căști cu traducător Vasco Translator E1” . Prețul era același :1889 ron. Dar am avut de văzut care era cel mai practic.

Traducătorul instant Vasco translator V4 poate face traducere după fotografii din 112 limbi, din 82 de limbi străine ca și traducere vocală și poate traduce din 108 limbi străine pentru texte. Are internet gratuit pe viață venind cu un SIM integrat și se bazează pe conexiunea la internet. Are 28 de cursuri de limbi străine în aplicația de învățare. Pentru un moment ne și gândeam că l-am putea utiliza 10 minute pe zi ca să învățăm câteva cuvinte dintr-o altă limbă. Ne-a fascinat cu ușurința cu care puteai face o groază de lucruri: înțelege vorbirea cu o simplă apăsare de buton, înțelege textele din fotografii, înțelege frazele tastate, înțelege toate mesajele dintr-o conversație.

Casca cu traducător Vasco Translator E1 se laudă că traduce 51 de limbi direct în urechea ta. Ceea ce era perfect pentru că nouă ne trebuie o traducere instant, mulți dintre pacienții noștri neștiind să lucreze cu tehnologia avansată, fiind cu dureri prea mari ca să se poată concentra, având probleme locomotorii sau de concentrare sau pur și simplu neavând starea psihică necesară pentru a învăța ceva nou. Are un design ”deasupra urechii” – adică fără a fi băgat în ureche precum căștile clasice; acest lucru asigură o utilizare igienică, precum și confort pentru ambii parteneri de conversație. Iar pentru noi este și mai simplu să asigurăm igiena, ștergându-le după fiecare utilizare cu un șervețel cu substanță dezinfectantă. Traducătorul a fost creat bazându-ne pe cercetări care au permis proiectarea unui produs care să se potrivească perfect fiecărei urechi. Pentru a realiza traducerea trebuia să urmăm câțiva pași simplii:

1. Să activăm funcția de traducere fără atingere înainte de a începe o conversație.
2. Să începem să vorbim când auzim semnalul sonor. Următoarea persoană – pacientul poate începe să vorbească numai când partenerul său de conversație – medicul a terminat.
3. N.B. Cei doi trebuie să nu se întrerupă unul pe celălalt!
4. Translatorul va detecta și traduce automat discuția. Trebuie doar o secundă-două de răbdare după ce celălalt a terminat de vorbit.

Cel mai bine am înțeles cum funcționează după ce am urmărit următorul filmuleț. În el ni se arată cu funcționează casca cu traducător Vasco Translator E1 atât singură, având instalată aplicația Vasco Connect pe telefon, cât și conectată la Vasco Translator V4:

Ceea ce aveam noi nevoie era un translator vocal cu traducere instant. Varianta de căști cu traducător a fost bună deoarece se putea dezinfecta ușor, nu intra în ureche pacientului, nu implica cunoștințe tehnologice avansate, toate setările putând fi realizate pe telefoanele secției unde urma să instalăm alicația Vasco Connect din Google Play sau App Store ca mai apoi să conectăm casca cu traducător la aplicație. Faptul că nici doctorii nici pacineții nu au voie să se întrerupă aduce un plus de respect între cei doi, îi ajută să explice mai bine, medicul procedura, iar pacientul problemele și întrebările sale. Având și funcția touchless, în care nu trebuie folosit telefonul, cei doi, medicul și pacientul pot stabili contact vizual care aduce cu sine un grad mai mare de încredere în persoana de lângă, precum și sentimentul că ești înțeles și auzit. Acest sentiment este foarte important atât pentru pacient (ca să nu mai simtă apăsarea unui sistem medical rece), cât și pentru medic (ca să nu mai simtă că vorbește cu pereții).

Momentul adevărului

La scurt timp după achiziționarea Căștii cu traducător Vasco Translator E1 am primit o foaie de solicitare pentru o scintigrafie osoasă a unui pacient de pe neurochirurgie. Omul era din Serbia, locuia aici la copii, dar singura limbă pe care o știa înafară de sârbă era rusa. Rezidentul care știa rusa nu mai era în stagiu la noi. Așa că am zis că e o bună oportunitate să încercăm casca cu traducător nou achiziționată. Soarta a zis că ne descurcăm, fiindcă pacientul a venit singur la investigație; unele colege se gândeau că dacă întâmpinăm greutăți poate ne mai ajută unul dintre copii pacientului.

La venirea pe secție i s-a înmânat o cască conectată la aplicația de pe telefon, având funcția touchless activată. I s-a explicat întâi regula de aur de funcționare a căștii: să aștepte ca celălalt să termine de vorbit, să aibe răbdare o secundă ca să audă traducerea și mai apoi să vorbească și el. A fost plăcut surprins să audă sârba și s-a relexat în acel moment. Posibil că a asociat limba maternă cu sentimentul de acasă. După ce a fost înregistrat la recepție a urmat discuția cu medicul care i-a explicat în ce constă procedura. Pacientului i-a făcut mai apoi injectarea cu substanța radioactivă. A înțeles instrucțiunile asistentei și a putut să îi spună acesteia când a simțit că îl ustură la probarea cu ser a branulei. În felul acesta s-a evitat o extravazare (când injectarea merge paravenos) și o suferință. S-a putut monta o branulă în altă parte, iar substanța a ajuns în tot sistemul osos. A urmat așteptarea de 2 ore, timp în care substanța radioactivă s-a fixat în oase și scanarea. La scanare s-a putut evita un moment de panică din partea lui fiindcă am reușit să îl facem să înțeleagă că detectorul vine aproape de el pentru a culege cât mai multe raze gama care ies din oasele lui și că nu va sta mult timp cu capul sub aparat. Chiar a rămas medicul de vorbă cu el, din spatele unui paravan de radioprotecție pentru a-l ține de vorbă pentru a împiedic un mic atac de panică. Iar la final casca cu traducător și-a mai arătat încă o dată ajutorul. Pacientul avea sacroileită. Trebuie să i se calculeze un indice, iar în funcție de el să primească un tip de tratament. Numai că pe imagine se mai vedea un punct care nu arăta tocmai bine. Din anamneză nu reieșea că s-ar fi lovit sau că ar fi căzut. Așa că am decis să îl mai întrebăm încă o dată. Ne-a spus atunci că prima dată când domnul doctor l-a întrebat nu și-a adus aminte, dar stând el în cele 2 ore în așteptare și-a adus aminte că în copilărie a sarit un gard, iar la aterizare s-a lovit cu o coastă de o piatră. Iar coasta aceea era fix locul unde vedeam noi o captare intensă care în boala dânsului nu ar trebui să fie văzută. Eliminând această dilemă, pacientul s-a întors pe secția de unde venea mulțumit că a înțeles în limba maternă ce avea de făcut, fericit ca a fost tratat ca un om, iar noi am fost fericiți că am elucidat un mister din diagnosticul lui.

Din motive ce țin de siguranța datelor pacientului unele detalii au fost ușor schimbate în cazurile ambilor pacienți și făcute să pară ca o poveste.

Toate fotografiile sunt preluate de pe site-ul Vasco Translator și de pe contul de instagram al lui Vasco Translator.

Acest articol a fost scris cu drag pentru Spring SuperBlog 2025 și pentru Vasco Translator, îmbinând cunoștințele mele de fizician medical de medicină nucleară cu pasiunea pentru blog.