În ultima vreme îmi tot trec prin minte diverse versuri, fără a avea început, sfârșit și fără să aibă legătură între ele. Am încercat o vreme să le lungesc sau să le caut o continuare, dar nu vor să se lase descoperite. Așa că o să le aștern așa cum mi-au venit și poate o să văd dacă se face vreo legătură.
Dă-i timpului timp
Să-ți mai toarne o cană cu vin,
Să mai sugă din rană venin,
Să te lase să vezi cerul senin.
*** *** ***
Sunt multe:
Demonul care e înger
În vis,
Fata care fuge de abis
Transformându-se în fiară.
Sunt rănitul care se târăște
Și soldatul cu spadă și scut.
Sunt un muritor abonat
La barca Cerberului
Ce mă trece noapte de noapte
Prin râul visării.
Ține minte: Ești perfect/ă așa cum ești!
Lasă un comentariu