Trecură anii
Emoțiile cumpărării propriei locuințe
Se făcură 10 ani de când mi-am luat apartament la mansardă. De când am fost la vizionare m-am simțit atrasă de terasa mare. Puteam și încă pot (nu s-a construit așa nebunește până acum) să admir câmpul, creând în acest fel o ancoră cu copilăria petrecută la țară. Îmi imaginam verile petrecute pe șezlong, cu o limonadă lângă, admirând apusul de soare și felul în care urma să mă stropesc cu pistoalele de apă cu copiii. Era un loc perfect din care aveam și încă am acces la toate focurile de artificii care se dau în București concomitent. Nu trebuie să aleg dintre cele de la Unirii sau cele din Piața Universității, cele de la Romană sau cele din Pipera pentru că, de pe terasa mea se pot observa toate, ca-ntr-o fotografie panoramică. Și ca bonus primesc – privesc și focurile de artificii din Bragadiru.
Socoteala de la cumpărare nu se potrivește cu clima
Am semnat actele în martie 2016 și ne-am mutat pe 1 aprilie același an. Vara a venit cu căldura ei dogoritoare care încingea terasa și ridica cu câteva grade bune temperatura din living. Limonada și șezlong-urile au avut efectul dorit. Apoi a venit primul copil, primele flori, primul vânt puternic și prima zăpadă. Hai să le iau pe rând:
- E fain să ai terasă mare fiindcă ai loc suficient să îți scoți invitații la botez la socializare, ai loc unde să îți pui mai multe uscătoare și unde să îți poată alerga copilul cu bicicleta când e bolnav și nu vrei să le dea și celorlați copii bărzăunele cu care s-a pricopsit. Dar e nasol când de la 10 dimineața, vara, te bate soarele în cap de zici că ești în Sahara.
- Mi-am pus o groază de ghivece cu flori, am reușit chiar să prind o ”Maica Domnului”, inclusiv niște roșii cherry. Doar că de la vânturile puternice și de la soarele prea arzător roșiile s-au mănat, iar Maica Domnului nu a vrut să crească mai sus de marginea balustradei de la terasă. Izolația dintre gresiile de pe terasă a început să se scoacă (să se desprindă). Ploile care atunci când bat năprasnic spală toată terasa au spălat în vreo 2-3 ani vopseaua impermeabilă de pe partea de zid a terasei astfel încât apa de ploaie se infiltra în zid până la vecinul de dedesupt. A trebuit ca o dată la câțiva ani să facem o achiziție de materiale de construcții pentru a izola din nou zidul terasei ca să rămânem în relații bune cu vecinii.
- Iar bomboana de pe colivă a fost zăpada. Știți vorba aia cu ”Cine a nins să strângă!” ? E așa am simțit noi imediat după bucuria ”A nins! Ce tare!”, văzând câtă zăpadă e pe terasă. Și acum îl văd pe soț dând zăpada de pe terasă la lopată. (Disclaimer: Nu am lovit pe nimeni. Ne-am asigurat că nu e nimeni când dezăpezeam terasa, iar locul unde o aruncam era câmp).
Inspirația de la alții…
…pare faină,
Anii au început să treacă ușor și am observat cum o parte din vecinii de la celelalte mansarde au început ușor, ușor să își închidă terasele: unii complet, cum un fel de ”zid” făcut din lem sau plăci sau alții doar și-au pus piloni de susținere și deasupra acoperiș. A doua variantă am zis că ni se potrivește mai bine. Voiam să circule în continuare aerul în voie pe terasă, să privim la focurile de artificii, să alerge copilul cu bicicleta pe terasă (faptul că am avut terasă mare ne-a salvat în timpul pandemiei), dar voiam să nu mai dăm la lopată zăpada, mai ales că în dreapta se construiseră case. Și ca bonus la această idee a mai fost și gândul că nu va mai fi așa de cald în living și că vom putea usca rufele indiferent de vreme.
dar nu e cea mai bună soluție
Totul părea ușor de realizat până în momentul în care chiar a venit momentul să îl punem în practică. Întrebasem prin vecini cam cât îi costase cu totul, mai cerusem ceva oferte de preț de pe net, așa că aveam un buget. Am vrut să facem cu aceeași firmă cu care făcuseră și vecinii noștri, numai că omul de la firmă de câte ori zicea că vine să vadă terasa și să discutăm nu mai ajungea. Așa că am decis să luăm legătura cu o firmă de familie din Ardeal.
Băieții au venit la data stabilită și vorbind cu soțul meu au luat decizia de a face niște modificări deloc minore, ceea ce a dus la un cost mult mai ridicat:
- în loc de stâlpi și grinzi de 80/100/2000 mm am luat 100/120/2000 mm pentru a rigidiza structura și a susține greutatea acoperișului
- în loc de tablă de 0.4 mm am luat tablă de 0.5 mm ca să nu se îndoaie de la zăpadă și gheață și ca să țină și panourile solare pe care avem de gând să le punem.
- achiziționarea de lambriu
La care s-au adăugat următoarele:
- înlocuiri și evident achiziție de stâlpi noi fiindcă unii erau crăpați sau aveau noduri, precum și faptul că au fost folosiți din stâlpii inițiali pentru construirea de contravânți.
- cumpărarea unei ferestre care să permită accesul pe acoperiș – luată după sfatul meșterilor.
- plus drumuri făcute pentru a mai lua una, alta plus materialele ce se terminaseră.
Fotografiile sunt de la momentul în care se muncea la acoperirea terasei.
If I could turn back time
Gândul că în loc de bugetul inițial de 3000 euro pe care îl stabilisem am plătit 7000 euro nu mi-a dat pace niciodată. Așa că am început să caut pe google sub diverse variante ce aș fi putut face ca totul să fi fost diferit sau măcar să sfătuiesc pe alții să nu mai fie în cizmele mele. Iar din căutare în căutare am găsit pe site-ul Depozit Virtual un articol care m-a pus pe gânduri și care m-a făcut să-mi pun 4 întrebări esențiale:
- Cum ar fi ca manopera și materialele de construcție să se plătească separat ? Adică aș avea/ai avea mai multă transparență legat de cât costă fiecare.
- Cum ar fi ca materialele de construcții să nu aibă defecte ? (așa cum am pățit eu stâlpii).
- Cum ar fi dacă aș știi/ai știi exact ce cantități de materiale să cumpăr ca să nu mai trebuiască să fac un drum în plus? (Ca atunci când am folosit unii stâlpi pentru contravânți).
- Cum ar dacă aș găsi/ai găsi un consultant dedicat pe tot parcurul lucrării căruia să-i dai detalii despre proiect, despre zona ta geografică, despre ce vrei să faci pe viitor (cum vreau eu să-mi pun panouri solare pe acoperiș) și să se ocupe și de partea de achiziție de materiale de construcție, negociere prețuri și livrare la ușa ta?
Dacă știam de la bun început de cei de la Depozit Virtual aș fi putut să beneficiez de un consultant dedicat proiectului meu prin serviciul lor de consultanță construcții gratuită, i-aș fi povestit că locuiesc într-o zonă unde bate vântul puternic, așa că vreau ceva solid, că am nevoie de o fereastră de vizitare, că vreau să îmi pun în viitorul apropiat panouri solare. Și el s-ar fi ocupat de a-mi explica ce materiale de construcții am nevoie și le-aș putea lua de la ei. Fiindcă Depozitul Virtual livrează din fabrică direct acasă, fără a avea hale, stocuri sau a trece prin intermediari. În felul acesta aș fi câștigat la preț și nici nu aș mai fi avut materiale rebut.
Dar ca învățătură pentru data viitoare pentru mine și ca tu să nu pățești ca mine, intră pe site-ul de la Depozitul Virtual și ia legătura cu un consultant dedicat care te va ajuta cu proiectul, dar care îți va răspunde și la întrebările care apar pe parcurs și pe care le consideri prostești, dar în același timp te neliniștesc enorm, indiferent de oră.
Cu gândul la melodia lui Cher – If I could turn back time, te las să reflectezi la întrebările puse mai sus.
Acest articol a fost scris pentru proba 2 din cadrul competiție Sprin SuperBlog 2026 și a avut rolul de a îmi aduce aminte că ”Omul cât trăiește învață.”
Ține minte: Iubește-te! Ești perfect/ă așa cum ești !
Devenind cine sunt 
Lasă un comentariu