Devenind cine sunt

Ajunsese în punctul în care nu mai suporta nimic și în care nu se mai suporta. Îi fuseseră de ajuns toți anii în care avusese ochii scoși pentru orice: pentru că nu își făcea datoria de soție, pentru că nu făcea curat având grijă și de copii, mergând și la muncă și având ca orice om o săptămână mai proastă. Se săturase de toate privirile dezaprobatoare care spuneau că nu a făcut suficient și că nu e curățenie lună când își lua concedii ca să facă ceva pentru suflețelul ei. Toate promisiunile neținute, toate discuțiile purtate la mișto o loviseră ca niște pumni în tot corpul. Era aproape mereu despre ce a făcut el bine la muncă, de cât de rău i-a mers la o expoziție, despre sutele de clienți care trebuie periați, sunați, vizitați din nou și din nou. Mai în toate concediile trebuia să fie și o zi sau două în care nu se abținea să nu facă o vizită la un client din zonă sau să nu dea un mail, o ofertă, să nu planifice ceva. Iar când era vorba de ceea ce voia Adela, lucrurile se rezumau la : ”de ce nu mi-ai zis și mie?”(deși vorbise despre asta cu el în prealabil și de multe ori, nu doar o dată), ”tabăra aia pe care o vrei e prea scumpă, cursurile nu sunt cine știe ce.”(asta fără să fi fost la vreun curs din genul celor pe care le blama). Adela și-ar fi dorit să îi spună mai degrabă în față că nu are chef să rămână cu copii un weekend decât să-i dea toate acele remarci răutăcioase.

Fiind cu nervii întinși la maxim, cu o dorință de a pleca de acasă imensă, care crescuse în ea de-a lungul anilor, s-a gândit întâi la copii ei. Erau suficienți de mari astfel încât să supraviețuiască un timp fără mama lor. De chemat mama era exclus. Nu voia să povestească familiei prin ceea ce trecea. Pur și simplu nu ar fi putut și nu ar fi avut nervii și răbdarea necesară să asculte ceea ce aceasta ar fi avut de spus. Așa că a sunat-o pe C. singura ei prietenă bună și a întrebat-o dacă o primește la ea.

Și-a luat un schimb, o pereche de pijamale, o pereche de papuci, actele, cardurile și a plecat. Simplu. Cam cum pleacă toată lumea. Nu trebuie să fugi. Școala nu pleacă nicăieri, locul de muncă nu pleacă, casele nu pleacă – așa că nu trebuie să alergi; autobuzele, metrourile, trenurile, avioanele vin mereu – poți oricând să îl iei pe următorul. Cum i-a spus proful de geografie al Adelei : ”Când chiuliți nu e nevoie să fugiți. Mergeți ușor. Dacă mă vedeți mă salutați.E mult mai simplu și în felul acesta nici nu dați de bănuit că chiuliți.” Așa că a plecat ușor, cu un mic rucsac în spate, dându-le copiilor ei câte un mesaj că o să fie câteva zile plecată la o colegă pentru un proiect. E așa mișcător, ceva până la lacrimi să vezi cu cât de puține poate pleca un om (după ce strânge atâtea). Copii nu au nevoie să știe tot adevărul pentru că nu este despre ei. Au nevoie să știe doar partea de adevăr care îi privește: aceea că mama lor o să fie plecată câteva zile. Și e bine spus ”câteva” ca să nu le seteze o limită precisă. Câteva poate fi 2 zile sau 2 săptămâni.

C. a așteptat-o cu înghețată, cu chips și cu o sticlă de vin. Singurul film pe care Adela a vrut să îl vadă a fost ”Eat, pray, love”. Se identifica foarte mult cu personajul principal din film în acel moment. După film a dormit neîntoarsă până a doua zi la prânz. C. îi lăsase un bilețel:

”Ca să te vindeci și să înțelegi ceea ce vrei trebuie întâi să-ți refaci legătura cu corpul tău. Iar acest lucru se realizează cel mai bine prin mâncare. Ți-am lăsat o rețetă și ingredientele. Prepar-o, ieși la mine pe balcon și, la fel ca Elizabeth din filmul de aseară savureaz-o.

A….și vezi că azi nu ai telefon. L-am stins și l-am pus bine ca să te poți conecta la tine și să nu ai parte de elemente perturbatoare în caz că te sună cineva.”

S-a uitat la ingrediente și i-a sărit în ochi uleiul de măsline extra-virgin. Ea nu știa ce marcă de ulei de măsline avea acasă. Gătea cu marcă se nimerea. C. îi lăsase pe masă un ulei de măsline extra-virgin marca Monini. Era cald în casă, așa că s-a decis să rămână numai în boxeri și în bustieră. Își mai trase pe ea un șorț de bucătărie găsit pe la C. A deschis larg geamurile de la bucătărie și s-a apucat de gătit. În timp ce gătea un strop de ulei de măsline i s-a prelins pe mână până la cot. I-a admirat curgerea înceată în bătaia unei raze de soare și s-a gândit că ar fi bine dacă totul ar avea această viteză înceată de curgere. L-a șters cu limba, încercând să nu-l lase să se irosească. Avea un gust complet, bogat, care îi amintea de faptul că e suficientă. După ce a gătit a căutat prin hainele prietenei sale și a găsit un neglijeu albastru – l-a pus pe ea, și-a luat o felie de tartă și a ieșit pe balcon. Acolo, C. avea amenajat un adevărat colț de rai. Pe jos era un covor cu păr scurt, moale la atingere, pe el aflându-se foarte multe perne. Între perne se afla o masă, iar tot locul era împrejmuit cu perdele care atunci când adia vântul se unduiau și împrăștiau răcoare ducându-te cu gândul la zona mediteraneeană.

Tarta era crocantă, iar Adelei începuse să-i placă să mestece încet părțile crocante, ghicind în același timp ce predomină mai mult: rozmarinul, cimbrul, usturoiul, busuiocul, roșiile cherry proaspete…Toate aceste gusturi fuseseră îmbunătățite și potențate de uleiul de măsline extra-virgin de la Monini. Alături de această tartă a savurat și un vin roșu. Apoi s-a lăsat pe spate și uitându-se la unduirile perdelelor a adormit. De mult nu mai dormise în timpul zilei, de mult nu mai dormise atunci când corpul îi ceruse. Ultima dată când dormise așa fusese atunci când fusese însărcinată cu ultimul copil, dar atunci avea scuză – era din cauza sarcinii. În rest, toată lumea se uitase strâmb la Adela când voise să doarmă ziua, atunci când corpul ei îi cerea. Când a deschis ochii a observat că C. venise de la muncă. A mers să o salute și a observat că aceasta pregătea niște paste cu creveți, cu lămâie și cu ulei de măsline. C. a sfătuit-o să se întoarcă în colțul de rai, urmând ca și ea să i se alăture imediat ce pastele o să fie gata.

Întoarsă pe balcon Adela nu își găsea locul fiindcă era obișnuită să facă mereu câte ceva. A încercat să se ancoreze în prezent numind cu voce tare toate lucrurile pe care le vedea: perdele care fâlfâie, perne moi, covor pufos, masă, resturi de mâncare, farfurie, cer, dietă mediteraneeană. Cea din urmă nu era un obiect, nu avea cum să fie. Era o revistă care avea ceva pagini dedicate dietei mediteraneene. A pus mâna pe ea dintr-o combinție de curiozitate împletită cu imboldul de a face ceva și impulsionată de ideea de schimbare. S-a apucat de citit:

”Uleiul de măsline extravirgin, în comparație cu condimentele vegetale sau alte dressinguri, se evidențiază nu numai pentru gustul și aroma sa, pentru beneficiile sale terapeutice bine documentate, dar și pentru că joacă un rol fundamental în dieta mediteraneană. In 1950 specialiști internationali din domeniul sănătății au realizat studii privind alimentația locuitorilor din zona Mării Mediterane, recunoscuți pentru longevitate și incidența scăzută a bolilor cardiovasculare. Au fost investigate tradițiile culinare a 7 țări de pe trei continente, cele mai influențate de dieta mediteraneană fiind: Portugalia, sudul Spaniei, sudul Frantei, sudul Italiei, Grecia(Creta), Maroc. Concluzia studiului în 1960 a fost aceea că persoanele care trăiesc în țările mediteraneene au o longevitate mai mare și o incidență mult mai scăzută a bolilor cardiovasculare, obezității, diabetului și chiar a diverselor forme de cancer față de SUA, Marea Britanie și multe alte țări din nordul Europei. Studiul a relevat că cea mai mare speranță de viață din lume o au locuitorii din bazinul mediteraneean, adică cei din Creta, Italia de sud și cei din Spania.

Tot studiile au arătat că bneficiile dietei mediteraneene sunt următoarele:

• Reduce riscul apariției bolii Alzheimer cu 68%
• Scade LDL cu până la 46% și crește HDL
• Reduce tensiunea arteriala la persoanele hipertensive
• Efecte antiinflamatorii puternice
• Reduce prevalența sindromului metabolic cu 13,7% dupa 1 an și reduce cu 83% riscul de diabet tip II
• Reduce riscul de infarct miocardic cu 29% și cu 13% pe cel de AVC
• Alimentația sănătoasă reprezintă o alimentație echilibrată, combinarea grăsimilor benefice (bogate în acizi grași esențiali Omega-3, Omega-6) cu proteine de bună calitate și carbohidrați cu efect scăzut asupra glicemiei.

Caracteristicile Dietei Mediteraneene sunt reprezentate de:

• Multe fructe și legume proaspete
• Consum zilnic de ulei de măsline extravirgin
• Consum frecvent de leguminoase, fructe oleaginoase, paste făinoase și cereale integrale
• Consumarea pastelor făinoase al dente
• Consum predominant de pește și fructe de mare, urmat de carne de pui și, mai rar, carne roșie.
• Consum săptamânal de brânzeturi fermentate.

Tot din articol, Adela a mai aflat că uleiul de măsline este ideal pentru prăjit. Atunci când este încălzit, nu suportă modificari de structură și își păstreaza valorile nutritive mai bine decât alte uleiuri. Are punctul de fum (de ardere) la 210 grade Celsius, substanțial mai ridicat decât temperatura ideală pentru prăjit – 180 grade Celsius. La această temperatură, grăsimile care au un punct de fum mai scăzut, precum untul, se descompun și devin toxice. Un alt avantaj pentru a folosi la prăjeli uleiul de măsline este că formează o crustă microscopică pe suprafața mâncării, ceea ce împiedică pătrunderea substanțelor nocive generate de procesul prăjirii și îmbunătățește savoarea mâncării.

Gândurile au început să îi umble aiurea până când a ajuns la rând gândul cu picătura de ulei care i se prelinsese pe mână. Se simțise ca un masaj, ca o îmbrățișare, avusese o căldură aparte. Oare nu putea folosi uleiul de măsline și pentru corpul ei ? Ia să se mai uite în revistă, poate mai scrie ceva și despre asta. Și iată că scria:

Bogat în vitamine, minerale și proteine, uleiul de măsline este un foarte bun mijloc de întreținere cosmetică. Prin conținutul ridicat de acizi grași omega 3 si omega 9, uleiul asigură o hidratare profundă. Uleiul de măsline este utilizat pentru:

• Îngrijirea tenului: prin tratarea tenului deshidratat, obosit, ridat și îmbătrânit cu ulei de măsline sau măști cosmetice în care se adaugă ulei.
• Îngrijirea mâinilor și a unghiilor: întreținerea lor realizându-se prin masarea cu ulei de măsline
• Îngrijirea părului: uleiul de măsline conferă strălucire părului uscat și deteriorat.
• Îngrijirea coatelor și a călcâielor: compresele sau cremele cu ulei de măsline hidratează și înmoaie stratul cornos de pe călcâi.

Adela gândi : va înceape să se maseze pe mâini din seara aceasta cu ulei de măsline. Este un început mic pentru o schimbare mare.

C. a venit cu pastele și au rămas de vorbă până târziu. Fără telefon, fără stres, cu mâncare bună, cu atingere caldă și calmă totul părea să se așeze în viața Adelei…Poate mâine vor găti ceva cu ciuperci.

Acest articol a fost scris pentru ultima probă din cadrul competiției Spring SuperBlog 2025 pentru uleiul de măsline Monini, care mi-a încălzit și îmbrățisat papilele gustative înainte de scrierea articolului.

Ține minte : Iubește-te ! Ești perfect/ă așa cum ești !