Devenind cine sunt

Ro/Eng

Azi am zis să fac un desen pe tema :”Excursie în Valencia”. E un concurs la Heidi și îmi doresc tare mult să câștig excursia. Iar eu sunt și Toma Necredinciosul. Așa că am zis să încerc un desen pe această temă să văd dacă neurografica funcționează. În temă nu am menționat nimic de ciocolata Heidi că poate pică excursia și din altă parte.Totul a decurs așa fain, cu sentimente de eliberare, de liniște și cu multe conștientizări în diverse faze ale desenului. Și am avut și o lecție de blândețe. La mijlocul desenului mi se termină marker-ul început joi (cu o seară în urmă). La început a fost puțină furie „De ce mi se termină marker-ul?”, apoi ” De ce vrea Divinitatea să mă pedepsească?”, apoi cu puțină panică:” Ce mă fac că nu mai am marker în aceeași nuanță? Ce va percepe creierul meu?”. Apoi mi-am amintit de blândețe și mi-am zis să continui. În cel mai rău caz creierul va percepe un Eu vechi și un Eu nou din desen (ceea ce nu e chiar rău- desenul fiind transformator). Și mai important :”Nu voi renunța!”. Apoi au venit conștientizările de care va spuneam mai sus:”Divinitatea nu se supără doar că eu vreau o excursie ! Cum eu sunt parte din Divinitate îmi este frică că voi reuși, că voi putea. De asta mă sabotez. Îmi este mai ușor să mă văd mică, pedepsită, neprimind ceea ce vreau decât să reușesc. Mi-e frică de validarea pe care mi-o pot da singură.
Am fost învățați să stăm la mila cuiva mai mare care ne dă sau nu ne dă/ne pedepsește în funcție de măsura cu care ne judecă. Numai că nu ni s-a zis niciodată că cel care ne judecă suntem Noi. Noi ne micim, ne pedepsim, ne luăm de la noi și dăm la alții până rămânem cu goluri – plase de pescari cu ochiuri prea mari pentru a mai putea prinde ceva.
Pentru mine neurografica re-strânge acele ochiuri, le coase pe cele prea rupte, ca în primul rând să ne ținem pe noi și apoi să putem prinde pentru noi înșine peștele (dorințele).
Iar la urmă am strâns două revelații:
🌌Eu sunt Om în Dumnezeu, cu Dumnezeu.
🌌Eu (Dumnezeu) sunt portalul în care Tu (Omul) pășești mereu.

Today I said to make a drawing on the theme: „Excursion to Valencia”.  There’s a competition at Heidi’s and I really want to win the trip.  And I am also Thomas the Unfaithful. So I said I’d try a drawing on the subject to see if the neurographics work.  In the theme I didn’t mention anything about Heidi’s chocolate, because the trip may fall from another side as well. Everything went so smoothly, with feelings of liberation, peace and with many realizations in various phases of the drawing. And I also had a lesson in gentleness.  In the middle of the drawing, the marker I started on Thursday (the night before) runs out.  At first there was a little anger „Why is my marker running out?”, then „Why does the Divinity want to punish me?”, then with a little panic: „What am I doing that I don’t have a marker in the same shade anymore? What will  does my brain perceive?”. Then I remembered gentleness and told myself to continue.  In the worst case, the brain will perceive an old Me and a new Me from the drawing (which is not really bad – the drawing being transformative). And more importantly: „I will not give up!”.  Then came the realizations I was telling you about above: „Divinity is not upset just because I want a trip! As I am part of Divinity, I am afraid that I will succeed, that I will be able. That is why I sabotage myself. It is easier for me to see myself as small, punished, not getting what I want but succeeding. I’m afraid of the validation I can give myself. We’ve been taught to be at the mercy of someone bigger who gives or doesn’t give/punishes us based on how they judge us. Only we have never been told that the one who judges us is Us.  We shrink, punish, take from ourselves and give to others until we are left with empty nets – fishing nets with meshes too large to catch anything.
For me neurographics re-tightens those meshes, sews the ones that are too broken, so that first of all we hold ourselves and then we can catch the fish (desires) for ourselves.
And finally I collected two revelations:
🌌I am Man in God, with God.
🌌I (God) am the portal into which You (Man) always step.

Ține minte: Ești perfect/a așa cum ești!

Remember: You are perfect just the way you are !